Asociatul majoritar și administratorul special italian al GPSB Solaris 48 SRL, compania aflată în insolvență care deține parcul solar Livada din Satu Mare, cel mai mare de profil din România, cu putere instalată de 56 MW, nu permite accesul în incinta centralei fotovoltaice a tehnicienilor noii firme de operare și mentenanță a acesteia, contractată de către administratorul judiciar român al GPSB Solaris 48 SRL cu aprobarea creditorilor coreeni.
Tinmar este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică, cu cotă de piață la nivel național de 4,27%, potrivit celor mai recente date ale ANRE, și deține deja un număr de 6 centrale fotovoltaice, cu putere instalată totală de 50 MW, în județele Dolj, Gorj și Giurgiu.
Tinmar este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică, cu cotă de piață la nivel național de 4,27%, potrivit celor mai recente date ale ANRE, și deține deja un număr de 6 centrale fotovoltaice, cu putere instalată totală de 50 MW, în județele Dolj, Gorj și Giurgiu.
Compania din Cipru ce controlează în România firma ce operează parcul eolian Chirnogeni din Dobrogea a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, după cum a relatat Profit.ro, pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate producătorilor de energie regenerabilă, a transmis Ministerul Finanțelor Publice (MFP), la solicitarea Profit.ro.
Vehiculul juridic EP Wind Project (Rom) Six Ltd. din Cipru a înregistrat recent la ICSID o solicitare de demarare a unei proceduri de arbitraj, acuzând România, reprezentată de Ministerul Economiei, de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei. Este vorba de un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
Dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice care au reclamat în urmă cu aproape 2 ani statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington acuzând România de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori au solicitat Camerei Deputaților de la București documentele pe baza cărora au fost fundamentate legislația românească inițială privind sprijinirea producției de energie verde și modificările pe care aceasta le-a suferit în timp.
Gigantul rus al energiei Lukoil, printr-o subsidiară înregistrată în Olanda, este în curs de majorare cu peste 23 milioane euro (110 milioane lei) a capitalului social al companiei românești cu operațiuni în industria energiei eoliene pe care o deține și care operează un parc de profil cu putere instalată de 84 MW în județul Tulcea.
În 2014 a fost pus în funcțiune parcul fotovoltaic de la Ucea de Sus din județul Brașov, unul dintre cele mai mari din țară, cu putere instalată de 55 MW, dezvoltat pe o suprafață de 122 hectare. Planurile inițiale prevedeau majorarea capacității la 82 MW, însă au fost întrerupte de schimbarea legislației locale a sprijinului de stat pentru producția de energie regenerabilă, prin reducerea semnificativă a subvențiilor pe bază de certificate verzi impuse pe facturile consumatorilor de curent.
Tinmar este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică, cu cotă de piață la nivel național de 4,27%, potrivit celor mai recente date ale ANRE, și deține deja un număr de 6 centrale fotovoltaice, cu putere instalată totală de 50 MW, în județele Dolj, Gorj și Giurgiu.
Tinmar este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică, cu cotă de piață la nivel național de 4,27%, potrivit celor mai recente date ale ANRE, și deține deja un număr de 6 centrale fotovoltaice, cu putere instalată totală de 50 MW, în județele Dolj, Gorj și Giurgiu.
Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, în prezent de 27,9%, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință și să ducă ținta la cel puțin 34%.
Operațiunile din România ale grupului ceh de energie și utilități CEZ, scoase la vânzare de compania-mamă, au generat anul trecut pierderi de peste 50 milioane lei, față de profitul net de circa 421 milioane lei din 2017
Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.
Toți consumatorii de energie electrică vor suporta pe facturile lunare o nouă formă de subvenționare a producătorilor de energie cu emisii reduse de carbon, pe lângă binecunoscutele certificate verzi, Guvernul finalizând recent, cu sprijinul a trei consultanți și cu fonduri UE, un studiu de evaluare a opțiunilor de introducere a unui așa-numit mecanism de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD), avut în vedere încă din 2016 și despre care inițial s-a vorbit mai ales în legătură cu proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Procesul are relevanță transcontinentală. Principalul reclamant este un proprietar de păduri din Statele Unite, care reclamă faptul că subvenționarea de către UE a energiei pe biomasă lemnoasă a dus la creșterea importurilor europene de lemn din SUA și, deci, la intensificarea defrișărilor de păduri americane.
Nuclearelectrica a început luna trecută procedura de achiziție de servicii de inginerie pentru elaborarea unui studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1 a centralei, în vederea operării pe termen lung a acesteia, studiu necesar procesului de retehnologizare a reactorului, care ar trebui să înceapă către finalul anului 2026 și care presupune o investiție de până la 1,5 miliarde euro.
Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, potrivit unui proiect de lege promulgat de președintele Iohannis. Măsura a fost propusă de actuala putere pentru a ajuta Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat.
Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, conform unui proiect de lege adoptat miercuri de Senat. Măsura vizează explicit Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat, și are nevoie de acordul Comisiei Europene, care are însă în vedere blocarea unor asemenea inițiative. Detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Producătorii de energie pe bază de cărbune, care folosesc cărbune din producția proprie, pot fi scutiți de obligația de cumpărare de certificate verzi destinate subvenționării energiei regenerabile pentru electricitatea consumată în extracția, prepararea, și manipularea cărbunelui, măsură care vizează explicit Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, precum și CET Govora, companii controlate de stat.
Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți.
Unele centrale de producție de energie electrică din România ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum, în baza unui sistem aplicat deja în Uniunea Europeană.
Micii producători de energie regenerabilă reclamă că sunt discriminați față de marii jucători de pe această piață pentru că, în condițiile noului sistem de tranzacționare a certificatelor verzi pe care industria le primește ca subvenție, care va intra în vigoare de vineri, 1 septembrie, nu vor reuși să-și vândă certificatele, deoarece nu dispun de "roboți" de tranzacționare suficient de rapizi.
Capacitatea instalată și cea disponibilă în termocentrale este redusă atât în urma atingerii duratei maxime de funcționare, cât și a nerespectării condițiilor de mediu. Pentru unele termocentrale, retehnologizarea nu mai este posibilă tehnic, în timp ce pentru altele ar fi mult prea costisitoare și nu s-ar justifica din punct de vedere economic.
Producătorul de energie electrică pe bază de cărbune Complexul Energetic Oltenia, controlat de statul român cu peste 77% din acțiuni, vrea să aibă la dispoziție estimări în avans cu privire la nivelul producției principalilor concurenți, centralele eoliene și fotovoltaice, care au acces prioritar garantat în rețea prin lege și își permit să vândă la prețuri mici grație certificatelor verzi primite ca subvenție.
Complexul Energetic Oltenia, controlat de statul român, așteaptă ca Guvernul să meargă la Bruxelles pentru a convinge ca activitatea de extracție a lignitului să fie inclusă pe lista sectoarelor economice care pot beneficia de reducerea obligației de a subvenționa producția de energie din surse regenerabile prin achiziția de certificate verzi.